atmosfera de sarbatoare...

se cunoaste ca se apropie sarbatorile de iarna...afara este zapada mare si multa, gerul isi face simtita din plin prezenta, oamenii se pregatesc intens sa manance bunatati, cam la fiecare casa vezi cate un porc agatat si "hacuit" sau cate o afumatoare fumeganda si un miros de iti lasa gura apa...

vecinii si-au adus deja bradutii si i-au pregatit de impodobit...unii au plecat prin oras la cumparat cadouri de mos, altii isi fac listele de cumparaturi si planuri cu ce bunatati vor gati...

la radio, rasuna colinde, prin magazine la fel...vine Craciunul fratilor!!!

P.S. abia astept sa impodobim si noi bradutul si sa incepem la facut prajituri, fripuri si alte bunatati!!!

asta merita notata, sa nu o uit....

Ceva mai devreme am pus bebe in patut sa se joace...dupe vre-o jumatate de ora de scartzaieli, gangureli, chiote s.a.m.d, am venit sa vad ce face....si mare mi-a fost surpriza cand am gasit-o la chishca goala...gagica mea tocmai si-a dat jos pantalonii...:)), si nu oricum, i-a dat jos de tot si ia aruncat prin patut

Este prima daa cand face asta...sosetele le da jos de mult, dar acum si pantalonii!??

Uite asa ne dam seama cum cresc tzancii nostri!!! Cand se apuca de facut una-alta prin casa...


A, da,am uitat sa spun ca intre timp si-a facut aparitia si primul dintzishor, sau primul cantzuc(cum ii spunem noi), si tare mai musca cu el...

lucruri noi, despre noi...

Stiu...n-am scris de aproape 4 luni, nu ma bateti va rog!!! Am fost foarte ocupata(ocupati) in aceasta perioada, am lucrat la casuta!!

Am facut de toate, de la rigips, gresie, faianta, instalatie electrica, instalatia de apa pana la dat construit scarile, "inventat" un semineu, izolatie exterioara s.a.m.d, importanta este finalitatea: avem casuta noastra!!!Frumoasa, calduroasa si este a noastra!

Despre Antonia noastra scumpa pot spune ca este mult mai mult decat o scumpa!!! Duminica implineste 11 luni deja!Nu-mi vine sa credddddddd! Este foarte isteata si cumintica, ii place la nebunie sa mearga(inca n-a luat-o singura in picioare, dar nu mai are mult), nu sta o clipa locului, nu are rabdare, noi ii spunem "Navigator" sau "Explorer", isi ia cate o viteza peste tot prin casa, pe sub mese, scaune, etc...de trebuie sa alerg dupa ea ca sa o prind!

Nu are nici un dintisor...o chinuie vre-o 2 , dar inca nu se dau iesiti...e tare de gingie si se lupta dintisorii din greu sa iasa afara!

Inca de la 8 luni mananca aceeasi mancare pe care o mancam noi, condimantata la fel, este mare de acum, nu mai mananca mancare de bebelusi ;)).
Tare isi doreste sa poata evada din patut...in fiecare zi se straduieste...se urca pe jucarii, incearca sa se catere, dar inca nu ia iesit;)).
Acum suntem la capitolul: "Antonia, nu ai voie acolo!", "Nu pune manuta acolo!", "Nu, nu, nu!!!", la care, spre uimirea mea, reactioneaza fff bine...ia manuta, se uita la mine sau la tati, noi insistam ca "Nu ai voie", si micuta pleaca mai departe!

....mai multe ...data viitoare, pt ca s-a trezit deja!:D

Apartament cu 1 camera de inchiriat...

Mda...se pare ca am luat decizia finala... ne mutammmmmm, in coltisorul ala de care va scriam in articolul anterior....

Vatra here we are!!!

Daca are cineva nevoie de un apartament, va scriu mai jos cateva detalii:

Apartament 1 cam, 38mp, zona Nicolina- gara Nicolina

-pret: 600lei /luna, chiria se plateste o data la 3 luni(deci intalnirea cu proprietarul este 10 min la 3 luni), garantie 600 lei.

-apartamentul este curat, proaspat renovat, are termopane si izolatie exterioara, are apometre, repartitoare, apa calda este pe boiler electric -> aveti apa calda cand vreti, nu depindeti de CET.

- este mobilat(canapea, sifonier, frigider, aragaz, baie cu cada,etc...) .

- este la et.3 din 4

- este liber de la 1 octombrie 2010

- pentru mai multe detalii ma puteti contacta pe adresa : simi_lumi@yahoo.com sau la tel 0744897524(Iulian Luca)

have a nice day!

26 ani pe 26 iulie...

Cand eram mica ma tot gandeam oare cum o sa fie cand o sa implinesc 26 ani pe 26 iulie? ohohoo cat mai era pana atunci...ma vedeam batrana...dar nu puteam sa-mi imaginez unde o sa fiu si ce o sa fac la aceasta varsta...

Iata ca mai sunt 4 zile pana pe 26...

De vre-o saptamana ma tot gandesc ce am facut eu in 26 ani? pai ce sa fac...

0-3 ani am invatat sa: mananc, dorm, vorbesc, merg, joc, tip, imbrac si multe alte lucruri care nu mi le mai amintesc acum...

3-7 ani - gradinita...ce am invatat aici? multe chestii interesante, printre care sa ma bat cu baietii...

7-23 ani - scoala generala Dorna Arini, Liceul Teoretic "Ion Luca" Vatra Dornei, Univ. "Al. I . Cuza" Iasi, Fac. Matematica(sp. Informatica)

27.07.2007 - cununia civila, 28.07.2007 - cununia religioasa + nunta

01.02.2008 - 19.08.2009 - angajare cu acte in regula la Bondtech Corporation (am mai lucrat 3 luni fara angajare inainte)

19.08.2009 - 13.11.2009 - angajare Fundatia Somerset Iasi

13.11.2009 - prezent - concediu prenatal...postnatal...maternal

05.01.2010 - a venit pe lume micutza Antonia...

Asadar stand si analizand putin lucrurile...se pare ca am doar 3 ani din viata in care ar trebui sa ma simt "om mare" 2007 - 2010 rezulta deci ca nu sunt asa de batrana pe cat cred...

Si in acesti 3 ani de "om mare" am facut lucruri bune, faine, durabile...2 joburi, frigiderul cumparat care are 5 ani garantie, mobila pentru o camera(asta d.p.d.v material), o relatie extraordinar de frumoasa cu sotul meu, un bebelus simpatic si frumos foc...eu zic ca am facut destul de multe in 3 ani...voi ce spuneti??

ca planuri/vise de viitor...visam (si speram sa putem realiza) sa ne facem un coltisor al nostru si sa scapam de chirie! Doamne ajuta!!!

P.S. ce-mi doresc de ziua mea?? chiar nu stiu, sincer...am tot ce am nevoie, nu-mi lipseste nimic(mai putin coltisorul de care spuneam mai sus...)

6 luni...

Iata ca a trecut si prima jumatate de an de cand avem bebelus in casa, a fost o perioada frumoasa, foarte frumoasa si sper ca si perioada care va urma sa fie cel putin la fel de frumoasa...

Deja micuta Antonia este domnisoara dom'le, are si ceva petzitori...
Am sarbatorit in familie(adica noi 3) evenimentul, cu tortulet cumparat de data asta ca nu am avut timp sa-l prepar...

Acu asteptam cu nerabdare sa plecam iar la munte, ca aici este cald...

P.S. nu prea ma omor cu scrisul articolelor pentru ca sunt cam satula de bloguri, in ultima luna am postat cateva sute de articole pe niste bloguri...

poze de la Vatra

3 saptamani la bunica...

Va scriu de la munte...este ultima seara pe care o petrecem aici, maine plecam acasa!Avem deja 3 saptamani de cand suntem la Vatra, la bunici, sunt multe de povestit dar o sa scriu doar cateva lucruri in mare, nici poze nu o sa pun pentru ca nu am la mine cablul si nu pot sa le descarc...

Am petrecut un timp minunat aici, pacat ca nu l-am avut si pe tati cu noi :((, dar o sa ne intoarcem cu tati in curand!!!

Cele mai trasnite chestii pe care le-am facut pe aici:

1. Am fost cu Antonia de vre-o 3 ori pe deal la ciuperci si la afine si nu a fost deloc usor de carat, ca in rest a fost f frumos...Tare ma bucur ca s-a inventat port-bebele si am putut sa o car cu mine, i-a prins foarte bine plimbarea, aerul curat...

2. Am fost la plimbare prin oras de vre-o 4-5 ori, prin ploaie si frig, prin caldura, cu autobuzul, maxi-taxi, taxiul, ocazia...si tare bine s-a adaptat la toate conditiile si in toate mediile...

3. Am facut poze hazlii, o sa le atasez in urmatorul post, sper sa va placa:))

4. Antonia a inceput sa vorbeascaaa, acu e la capitolul: Ma-ma, mama, mamaaaa..:))

alte noutati mai sciu data viitoare!

Speram sa circulam bine maine cu trenul spre casa...

5 luni...

Am fost duminica la Pascani, la bunici, si am sarbatorit 5 luni ale Antoniei...A fost foarte frumos so relaxant pentru mine;))(nu stiu pentru altii cum a fost dar eu m-am simtit excelent...)

Pe scurt, mancare multa si bunaaa, tort, sampanie...leneveala, relaxare...fain, fain...ar tebui sa se intample mai des chestii din astea, sa fiu doar in postura de musafir...

Si Antonia s-a comportat exemplar, a fost foarte cuminte(desi au sarit toti pe ea si a umblat din brate in brate), a lasat amintire vre-o 2 amprente pe oglinda bunicii si s-a sprijinit putin si in tort ca era obosita(vezi foto).

Ne-am intors la Iasi cu ocazia ca nu mai aveam maxi-taxi si nu prea aveam chef de tren, si tare bine si repede am venit, am ajuns din urma ultimul maxi care a plecat din Pascani cu vre-o 40 min inaintea noastra!




In concluzie, a fost o zi excelenta!






P.S. Sambata am fost in gradina botanica, iar frumos si relaxant..deci ce pot sa zic este ca am avut un week-end tare fain(dar scurt;)), doar 2 zile... )

...si puiutzul nostru creste...

De ieri, 03.06.2010, se intoarce singurica pe burtica...pana acum o ajutam si eu, dar de acum...singuricaaa si e asa simpaticaaa, ce se mai bucura de tareee, mai ales ca o incurajez si o felicit...

Ma uit in fiecare zi cu uimire cum descopera lucruri noi, cum testeaza singura una..alta...sa o vedeti cand face baitza in cada mare in baie...pacat ca e prea mare filmuletul si nu pot sa-l urc, nu va imaginati ce chiuiala si veselie...

A testat si o felie de pepene(harbuz) si tare i-a mai placut sa-l tzocaie(vezi foto)...Dar cel mai mult, in ultima perioada ii place sa tzocaie manutzele...credca isi fac aparitia dintisorii...ca este si cam agitata/mofturoasa(ceva mai mult ca inainte, dar inca dorm bine noaptea..)

Si tot asa creste puiutzul nostru...aa, da...saptamana asta am facut iar ordine in dulapul ei si am scos hainutele mici si pus altele bune pentru aceasta perioada...

P.S. Maine implineste 5 luni!!! uraaaa, mare fetitza mareee...

sa o vedeti cum doarme...

Cand ii este somn, nu sta prea mult pe ganduri...isi pune manutza sub cap, cere uneori "tzoaca" si somn....adoarme instant....

Cel mai frumos este ca se trezeste linistita, nu incepe a plange ci incepe gangureala...o trage de urechi pe Giffi(jucarica ei preferata cu care doarme), o mai linge pe botic...apoi se intoarce la albinute si trage tare de ele ca zanganesc si-i place...

Si daca tot este 1 Iunie...La multzi ani scumpa mea bebelutza!

(nu-i asa ca este o scumpa?)

d'ale Antoniei...

De cateva zile ma lupt cu lenea de a scrie, azi stau cu o cafea in fata si ma apuc de scris, nu de alta da ma tem sa nu uit ceva...

Zilele au trecut si trec repede si se asterne praful pe lucrurile noi descoperite de micuta mea, apar altele in fiecare zi si le uit pe anterioarele, asa ca o sa incerc sa scriu mai des sau macar sa le adun gramada pe o foaie apoi sa le postez pe blog.

Imi amintesc cateva de saptamana asta:

Luni 24.-5.2010:

Am inceput saptamana cu suc de mere(saptamana trecuta a fost cu suc de morcov), prima reactie, chhh biecs, era prea dulce marul deci si sucul....

S-a facut ca un porcusor da pana la urma a papat! (nu am poza de la suculetul de mere dar atasez una de la ala de morcov...)






Miercuri 26.05.2010:

Am primit telefon ca in 2 ore si ceva ajunge mama soacra in vizita, upssss, nu aveam nimic de mancare prin frigider(nimic gatit)...deci stare de alerta, imbrac repede pe Anotnia, fac planuri in gand ce cumpar si ce gatesc si plec la cumparaturi...

In primul magazin, povesti de povesti cu vanzatoarea, zambeste, gangureste, chiuie (era in port bebe cu fata la lume....).

Al doilea magazin:

Vanzatoarea: vai ce bebe frumos!!Ce faci micutz-o? vai ce dulcica esti...
Antonia: scartzzzz...
V: vai da scumpa mai esti, hai spune ceva! nu vorbesti cu mine?
A: uaaaaaaa, uaaaaaaaaaa, bufffu buffuuu!
V: gata, gata, nu mai vorbesc cu tine, sssttt, nu te mai bag in seama gata!
A: scartzzz, uaaaaaa!
Si cum era cu spatele la mine si nu ma vedea...degeaba vorbeam cu ea sa o linistesc...salvarea a fost suzeta(= tzoaca).

Concluzia: nu i-a placut de fatza vanzatoarei de la legume dar i-a placut de cea de la carne(ori ii place mai mult carnea decat legumele ;)) )

Tot astazi a primit de la nonna(bunica din italia) o canitza cu cioc si ii place de ea...deja a testat-o...

Si tot astazi(parca) am descoperit ca ii plac mai mult chestiile electro decat jucariile ei...se intinde dupa telefonul mobil si il prinde cu minutza, sau trage de mana mea (cand il am in mana) si vrea sa-l duca la guritza (sa-i dea o limbutza sa vada ce gust are).

Apoi i-am aratat cateva poze cu ea si s-a aratat incantata tare de aparat nu de poze...a inceput sa traga de blitz, sa puna detetele pe butoane etc...(timp in care si-a ignorat complet noua descoperire, elefantzelul din plush).

(descriere foto: ...imi dai odata aparatul ala? nu ma mai poza atata da-l incoace sa-l testez si eu...)

Joi 27.05.2010

Dupa baitza am lasat-o putin sa se bucure de viatza fara hainutze...chiuiala, gandureala, pedalareeee si hop...a prins piciorusul drept si a tras de el pana la bagat in gura...tare dulce era...

Se joaca de mult timp cu piciorusele dar este prima data cand a bagat degetul mare de la piciorus in gurita si a inceput sa-l tzocaie..

Vineri 28.05.2010

O zi aglomerata tare...dupa ce mi-am facut norma la job, am hranit-o pe Antonia si am plecat la piatza CUG...am petrecut vre-o ora si ceva prin piatza, timp in care pampersul s-a umplut si a incput scartzul..intr-un final am ajuns acasa, rezolvat problema cu pampersul dat iar papitza si plecat iar afara...

De data asta la dentist...brrrr, bzzzz si restul de sunete care se aud pe acolo, dar pe hol liniste deplina, la un moment dat se opreste dentista si zice asistentei: "dute si vezi daca mai e bebele acolo ca e prea liniste, sigur nu a luat-o cineva?" micuta de ea, dormea butuc!

Intre timp ne suna D-na Dr.:"Puteti sa veniti azi sa facem vaccinul? Saptamana viitoare o sa fiu plecata..." ...iaca nu intrasem bine in casa si ne-am pregatit iar de plecare...afara era innourat tare, incepuse sa ploua...am luat taxiul si am plecat...

Ma asteptam la un show puternic cand ii va face vaccinul asa ca m-am dotat cu vestita "tzoaca" si cu zanganitoarea preferata...spre uimirea mea, a fost tare cuminte si la consultatie, a zimbit, a gangurit...iar la vaccin a scartziit putin, chiar foarte putin...

Ajunse acasa...ea a adormit eu m-am apucat de gatit...dar surpriza a fost pe la ora 22, cand de obicei doarme butuc, aseara pedala si chiuia, avea o energieeee...iar eu eram lesinata de oboseala!

Ma intreb ce i-a injectat? ceva energizant?niste cafea ceva?;))

Cam atat pe azi(sper ca nu am uitat nimic)...ne mai auzim/vedem curind!

...si bebe creste...

Au trecut deja 4 luni jumate de la venirea ei pe lume...Cu fiecare zi e mai smechera, descopera lucruri noi si se bucura de ele...ma trage de nas, de fata, de par, se tine de mine si se ridica pe fundulet, o tin de manute si sta pe picioruse si tare se mai bucura de aceste lucruri, ride si chiuieeee...

Mai nou, incepem diversificarea mancarii pentru ca in ultimile 3 zile ne-am cam certat cand venea vorba de mancare...a inceput sa fuga de san, ii este lene sa mai suga, nici de biberon nu-i place, il scoate cu limba afara...in schimb cu lingurita ar manca toata ziua, cand vede lingurita incepe a ride si umbla cu gurita dupa ea!

Asadar am inceput cu suculet de morcov, se stramba putin dar il papa bine apoi. Am observat ca ii plac acriturile: mar acru, caisa acra, gogosar murat si chiar lamaie, tare ii mai plac, le-ar inghiti pe loc daca ar putea!(si aici seamana cu tati ca mami e cu dulciurile).

Este o scumpa si o iubesc enorm de mult!!!

P.S. Au venit bunicii din Italia si se pare ca s-a obisnuit repede cu ei, ce-i drept o si alinta toata ziua!

Don't Give Up

"When your efforts come to nothing, don't belive it's all in vain, view every little setback as a chance to try again.
Forget all thought of failure - that's a word you'll never need - & take comfort from the knowledge that you're certain to succed!"

Ii place aspiratorul...

De obicei copiii se sperie de zgomote: tresar, se agita, tipa, urla etc...

Antonia...n-are o treaba...din primele zile de viata s-a obisnuit cu zgomotul de la aspirator, masina de spalat, bormasina etc...si doarme linistita cu toate zgomotele acestea in jur...

Astazi am tras cu aspiratorul si pe micutza am lasat-o in scaunelul ei de masina. I-am spus sa nu se sperie de aspirator si ...surpriza...a inceput o gangureala si o chiuialaaa de nu-mi venea sa cred...parca vorbea cu aspiratorul!

Tare vesela a mai fost...credca ar trebui sa trag zilnic cu aspiratorul ...:D

P.S: Sper sa ramana asa si in continuare, pentru ca se spune ca de pe la 5-6 luni bebelusii devin mai sensibili la zgomote!

O minune de copil...

Asa este Antonia noastra, o minune de copil!!! Este o "mica - scumpa, mica - dulce..." (vorba lu' tati)! Ma cucereste in fiecare zi cu zambetul ei (fara dinti inca...), nu mai zic de ris...are un ris tare "cretz" cand o gadil, rid si eu de risul ei!

Gangureala...este la ordinea zilei, mai nou si a noptii uneori:))!

Este extraordinar sa ai asa bebelus in casa...sa te bucuri de cresterea si evolutia lui, sa-i multumesti zilnic lui Dumnezeu ca ti-a daruit asa minunatie de copil!

Este extraordinar sa fii parinte, sa ai grija zilnic de o mogaldeata, de un botz de omuletz care depinde in totalitate de tine, o papusa miscatoare (si tzipatoare uneori) care iti invioreaza ziua si sufletul de fiecare data cand te uiti la ea !

Multumesc lui Dumnezeu pentru tine micutza si scumpa Antonia - Georgiana!

Plimbare de 6 ore...

Ieri dimineata ne-am luptat cu niste acte si dupa ce am scapat de eleeee... am fugit repede la plimbare ca tare frumos mai era afara!

Si cum nu prea ai unde te plimba in orasul asta...am ajuns in gradina botanica!Este superba in aceasta perioada, merita vizitata...Sunt foarte multe feluri de lalele inflorite, tot felul de culori si combinatii iti fura privirea!

Si ne-am plimbat...si iar ne-am plimbat...am dat papa la bebe la "iarba verde" (recunosc ca i-a prins bine, a mancat cel mai bine pentru ziua de ieri), ne-am pozat, iar ne-am plimbat...

Am ajuns si in parcul Copou(la tei) unde am avut intalnire cu Bursuc family! Din vorba in vorba timpul a zburat pur si simplu, soarele a apus, vantul adia usor si reciutz...dar n-am plecat acasa;)).

Am mers la o pizza, ca tare imi era dor, la Pizzeria Mamamia -> au o pizza foarte bunaaaa(mai ales aia de pui cu sos de usturoi)!
Apoi incet - incet am pornit spre casa...am ajuns la 20.50, am dat repede papa la Antonia si tati a pregatit mult asteptata baitza...iar la 21.40 Antonia noastra dormea butuc!

Trebuie sa recunosc ca micuta noastra s-a comportat exemplar in tot acest timp, a dormit, a papat, a gangurit, iar dormit...a scartzit putin la un moment dat dar i-a trecut repede, am anesteziat-o cu faimoasa si noua ei "tzoaca" (=suzeta).
Abia asteptam sa vina week-endul viitor!

De ce nu scriu mai des?

Desi as avea ce povesti...nu scriu prea des pentru ca am uneori impresia ca nu citeste nimeni ce scriu, si pana ajunge Antonia sa citeasca mai este mult, multtt...

O sa incerc sa scriu mai des noile ei descoperiri...cat sunt calde ca apoi ma obisnuiesc cu ele si nu le mai scriu!

Ce pot sa spun decat ca pe zi ce trece este tot mai scumpa si mai smechera, mai nou nu-i ajunge suzeta la tzocait, mai baga si vre-o 2-3 degetele in gurita pe langa ea si cand o iei la intrebari...rade cu gura pana la urechi si zice cate ceva in limba "bebeluseasca"...

O iubesc enorm de mult!

...asa este in Romania...

Cand este vorba de facut acte, platit facturi, cerut informatii in institutii publice si altele de acest gen, iti pare rau ca esti roman!Nu se poate sa nu ai nevoie de o stampila, semnatura sau nr. de inregistrare, o alta cerere etc...(minune mare sa fie totul cum trebuie...)

Nu stiu cum este in alte tari...daca stiti astept sa-mi povestiti, dar aici este cumplit...

Imi amintesc de pataniile de cand am facut certificatul de nastere pentru Antonia, am fost plimbata pe la 5 ghisee ca sa mi se spuna apoi ca imi mai trebuie inca o hartie de la maternitate...ok, m-am dus si am luat-o si am revenit...am depus actele si am intrebat pe tanti aia :

-sigur este totul in ordine? nu mai trebuie nimic?
-da, este ok, veniti vineri dupa certificat...

(vineri)
-buna ziua, am si eu de ridicat un certificat de nastere
-aaa, stati sa il caut...aa nu este facut(se uita in dosar), mai aveti nevoie de o stampila de la maternitate..
-hrrrrr(erau deja vre-o 3 stampile puse de la maternitate, dar mai trebuia una nah...)

La maternitate, cu 5 lei s-a rezolvat repede cu stampila...(desi era greseala lor)

Alta patanie cu banii de la prima de nastere, alocatie si trusou...in afara faptului ca i-am primit in aprilie desi am nascut in ianuarie au venit in locuri/moduri diferite: alocatia pe card, prima de nastere luata de la caseria lor si trusoul prin posta(de parca nu se putea sa fie puse toate pe card...), nu mai zic ca numa nu m-am batut cu alea la posta cand am fost dupa trusou...(probabil asteptau ceva si eu nu "m-am prins").

La platit facturi...mai nou le platesc cu cardul ca este criminal sa stai la cozile alea...mai ales la platit curentul...

Oare or sa se schimbe vre-odata lucrurile in tara asta?? tare ma tem ca nu...si o sa ramana mostenire si stra-nepotilor nostri(daca nu se termina lumea pana atunci) vestita fraza :"suntem in Romania si asta ne ocupa tot timpul..."

am revenit...

Stiu stiu...n-am mai scris de mult timp...sa zicem ca am fost ocupata...

O saptamana am fost in concediu si ne-am tot plimbat, pe la Vatra, pe la Pascani, pe la bunici la tara, iar la Pascani si in cele din urma acasa...ne-am plimbat cu acceleratul, masina, ocazia, personalul, autobuzul si cam atat...

Antoniei i-au placut toate mijloacele de transport...a dormit excenent in fiecare!A dormit pe vre-o 3 feluri de paturi improvizate prin unirea fotoliilor etc si spre uimirea mea s-a adaptat excelent la orice mediu(s-a adaptat chiar mai bine ca mine).

Si a trecut concediul...am ajuns acasa si am luat-o de la capat: joaca cu micutza, curatenie, mancare, work si tot asa...Nu prea am timp sa ma plictisesc si asta e bine...

Si ce mai trece timpul asta...ma uit cu uimire la cum creste micutza Antonia de la o saptamana la alta, are deja 3 luni si o saptamana si a crescut 10 cm si in greutate a luat bine...deja trec la plimbari cu carutul pentru ca pe distante lungi imi cam rupe spatele sa o car in port-bebe!
Ma bucur mult ca este sanatoasa(in concediu eu am fost gripata si inca 2 persoane in jurul ei au fost foarte racite si ea nu a luat nici un virusel uraaa) si vorbareata foc(are program de gangureala in fiecare dimineata la 6.00-vorbeste cu Giffi si cu albinutele)...

Acu va las, ma duc sa stau putin la povesti cu ea!

Micuta Antonia...episodul 3

Si...asa a inceput totul...a aparut mitza...

Din prima zi in care am nascut am fost dusa in salon cu ea...era asa de mica si fragila ca imi era frica sa nu se rupa...ma gandeam cu groaza ca nu stiu sa fac nimic...nu tu hranit, nu tu schimbat pampers...nimic nimic, nici macar nu tinusem in brate in viata mea un bebe asa de mic...

DAR in spital te mobilizezi ca nu prea ai de ales, am fost incurajata de faptul ca mai aveam in salon o fetita, Ioana (care s-a nascut in acelasi timp cu Antonia), si era cam cu 1kg mai mica decat Antonia mea...si cand ma uitam la Ioana mi se parea ca Antonia e tare mare pe langa ea...

Nu prea am intampinat probleme in spital, lumea s-a purtat frumos fara sa arunc eu cu bani...O singura tura de asistente sictirite am prins, da nu stiu cum s-au nimerit toate sictirite frateeee...Dar cea de la copii a fost fascinata de Antonia si m-am scos, practic atat ma interesa...sa fie cea de la copii ok, ca eu ma descurc...

Au fost cumplit de obositoare astea 3 zile de spital, nu am dormit aproape deloc, nu vreti sa vedeti cum aratam...dar a fost o perioada frumoasa in care am invatat sa fiu mamica...sa-mi ingrijesc si sa-mi ocrotesc puiutul!

Bineinteles ca Antonia s-a acomodat mai usor cu mine decat eu cu ea :))...

Tot din spital am observat ca micuta mea seamana cu mine la capitolul "libertate"...oricat de strans o infasam, se foia pana scotea manutele afara...problema era ca avea unghiile tare lungi si se zgaria..
Solutia...am sunat pe tati si ne-a adus hainute..uraaa in sfarsit libertate...nu va spun ce bine dormea imbracata in hainute...(foto1 ->dovada ca nu statea infasata; foto2 ->libertatea de miscare)


Ca orice alt copil, uraste caciulita, manusile si botoseii...in spital ii legam manusile cu tifon ca sa le tina mai mult de 3 minute in maini...dar am scapat de manusi de cand suntem acasa, pentru ca face tati manichiura cand trebuie(lu' mami ii cam frica sa nu taie tot degetelu'la cat e de mare...)

Deci in spital a fost mai bine decat ma asteptam, numai ca tare imi doream sa ajung acasa...numaram orele pana la plecare, si bineinteles ca in ziua cea mare am fost prima externata!;)

Micuta Antonia...episodul 2

...si timpul a trecut, burtica a crescut...a venit si ultima vizita la doctor:

-Astazi iti dau biletul de internare, daca nu vine bebe pana atunci, ne vedem pe 11 ianuarie la spital, te internezi si ma suni. Daca vine bebe repede la spital si le spui ca esti pacienta mea o sa ma suna colegii mei ...
-Ook...si cum o sa decurga nasterea? Cum o sa fie?
-Aaa, lasa ca vorbim atunci, o sa vezi...
-Mmmbine...

Bineinteles mi s-a recomandat ca de sarbatori sa nu plec pe nicaieri ca daca vine bebe...? Si iata asa am facut primele sarbatori de iarna departe de casa! Au fost superbe pentru ca au fost cu Bitu' si cu zbantza de bebeluta in burtica(ea a dansat mai mult ca noi...)!
Am simtit totusi lipsa grupului cu care mergeam an de an prin geruri si zapezi cu colindul, dar vedem la anu'...

Si incet incet trece si rev-ul si intram in 2010, mai exact 4 ianuarie 2010. Inca cu atmosfera de sarbatoare, bitu' incepe serviciul, eu fac bagajul pentru spital...
(Am uitat sa spun, pe 3 noaptea, Antonia a dat o petrecere in burtica de nu m-a lasat sa dorm aproape deloc...e de inteles era ultima noapte acasa in burtica la mama...)

Asa, sa ne intoarcem la data de 4...o zi aglomerata tare...imi pun la status :"AMR 7?" si incep treburile prin casa, curatenie, mancare...apoi o plimbare, pe trotuarele pline cu gheata(chiar am mers ca mitza pe gheata), pana in tatarasi apoi pe independentei dupa hartiile pentru concediul medical...am mai cumparat si ultimile 2 lucruri pentru bagaj si m-am intors acasa...

Am facut repede o prajitura si am primit 2 randuri de musafiri, a fost un timp fff fain, mai o prajitura, mai un vin(au baut baietii, noi fetele ne-am abtinut;)) ), mai hi hi mai ha ha se face ora 22.00, pleaca lumea si ne bagam si noi la somn...
Bineinteles in maxim 2 minute bitu' adoarme cu mana pe burtica...eu...inca uitandu-ma pe pereti simt ca ceva nu e ok...ma duc la baie si ...ups...usor il trezesc pe bitu' sa nu se panicheze...

"- Pui trezestete...hai sa ne imbracam ca plecam la spital...vine bebe... "

A facut niste ochi mariiii ne-am imbratisat si ne-am pregatit de plecare(dus, sunat dr., pus ultimile lucruri de pe lista in bagaj, etc...), am luat un taxi...pana la spital ne-am tinut strans de mana si nu am scos mai mult de cateva cuvinte...era asa liniste...si era prima seara in care iesisem sa vedem Iasul impodobit...

A fost superb totul....dupa internare l-am trimis acasa(nu cred ca a dormit prea mult in noaptea aia...) iar eu...m-am plimbat pe holuri ca nu aveam somn...am ascultat muzica toata noaptea si am mancat... CIOCOLATA :D
Dimineata la 8.00 a venit dr. a pus o perfuzie si la 10.00 mi-am vazut printesa...mi-au dat lacrimile cand am vazut cat este de frumoasa...

Mai mult in episodul urmator...

Micuta Antonia...episodul 1

De cand am inceput sa postez pe blog ma tot gandesc la articolul asta...ce sa scriu? sunt atat de multe....cu ce sa incep? ce sa selectez?

Mi-a placut tare mult cum a inceput Elena pe blogul ei intr-un articol din ianuarie 2009, am ramas cu imaginea in minte...dar noi vom incepe altfel..:P

Eram in mai 2009, abia ne mutasem de cateva zile in noua casa...ma simteam putin rau, ce-i drept, eram obosita pentru ca am avut vre-o doua zile de munca(renovari: var, vopsea s.a.m.d, pe langa serviciu) si am dat si la ratze, dar am pus totul pe seama oboselii...

La scurt timp apare surpriza: doua liniute pe test (lucram din ianuarie la asta :)) ), uraaa uraaa, vine bebe!! Bitu'o sa fii tatic! hi hi ce faaaain!

zrrrr, zrrr!Mami stai jos? Avem o veste...o sa fii bunica!
zrrr, zrrr! Mireeee, ia ghici? O sa fii matusaaaaaaaa!

Toata lumea bucuroasaaaa tare bucuroasa si toata lumea zicea ca o sa fie baietel, deja aveam numele pregatit, Rares-Eduard...

A inceput apoi perioada "vesela"...in primele 3 luni de sarcina recunosc ca am imbratisat wc-ul mai des decat pe iubitul meu sot...dar cu toate astea entuziasmul era la maxim, ma cantaream zilnic (normal de la raul care imi era kg scadeau nu cresteau) si asa am ajuns la 3 luni si jumatate de sarcina sa am cu 8 kg mai putin.

Timpul a trecut, mai repede decat credeam...si a inceput pe la 6 luni sa se cunoasca si la mine burtica, a inceput bebe sa creasca...intre timp s-a dezvaluit si misterul surprizei din "Kinder" (al meu sot imi spunea kinder cu surprize). Mergem la doctor, repede ecografie...felicitari aveti o fetita!

Fetita?? Nah ca nu ati nimerit-o!:P, totusi am stat cu nedumerire pana a venit pe lume pentru ca multe persoane din jurul meu mi-au spus ca dr. la care merg cam greseste la cititul ecografiilor...oricum din acea zi a ramas bebeluta, bebelina etc...

Huh...cel mai greu pas...cum o sa o cheme? Dificil tare...iti dai seama ca asa o sa o cheme toata viata deci trebuie sa avem grija ce nume alegem...

Imi amintesc ca in una din zile am cautat 3 ore amandoi pe internet nume de fetite si de fiecare data am ramas la acelasi...ANTONIA...ok ok, primul l-am stabilit cat de cat, dar al doilea?? Al doilea l-am hotarit inainte de a iesi din maternitate ;)) ramasesem la Emanuela sau Georgiana, am sunat membrii familiei si am supus la vot si a ramas...GEORGIANA (dar asta este deja alta poveste...alt episod) ;)

Bucura-te de lucrurile marunte...

Ieri dimineata m-am trezit cu un mesaj de la o prietena buna: "Bucura-te de lucrurile marunte; sunt cele mai multe. Multa bucurie este trecuta cu vederea pentru ca este gratuita si la indemana oricui!"

Am stat ieri si am meditat la cuvintele acestea...cata dreptate...de cele mai multe ori ma las prinsa de treburile pe care le am, de ganduri, de planuri si uit sa ma bucur de lucrurile marunte, sunt prea ocupata si nu le mai observ, si asa trece viata pe langa mine si eu pe langa ea...

Ca sa duc mai departe meditarea mea...tot ieri m-am uitat la un film care m-a impresionat, inceputul nu era prea promitator dar am avut rabdare si a meritat! "The book of Eli" se numeste si merita vazut! Actiunea acestui film a accentuat mai mult faptul ca nu stiu sa ma bucur de lucrurile marunte, de ceea ce am si doar atunci cand n-o sa mai am aceste lucruri o sa imi para rau ca nu m-am bucurat de ele...Daca veti vedea filmul veti intelege ce spun!

Care sunt aceste lucruri marunte de care uitam sa ne bucuram?
Eu as incepe lista cu: imbracaminte, hrana, un acoperis deasupra capului(chiar daca nu este pe numele nostru), un fir de iarba care zambeste sub soare, un ciripit de pasarele, un gandacel zgribulit si plin de roua...si va invit sa continuati lista...

Orice minune tine 3 zile...

Se spune ca o minune nu dureaza mai mult de 3 zile! Nu este valabil in toate cazurile, vorbesc din vasta mea experianta in trairea minunilor, dar in cazul ciocolatei...atat a durat, exact 3 zile!

M-am trezit duminica dimineata cam mofturice(din pacate am irosit prima jumatate a zilei cu mofturi), n-am mai rezistat, organismul asta enervant cerea dulce si iar dulce...nu a tinut cu dulceata de capsuni, nici cu jeleuri asa ca...am cedat...3 patratele de ciocolata s-au dizolvat tare rapid, apoi m-am mai linistit, deja ma simteam mai bine!

Am realizat apoi ca aveam 3 zile de cand nu mancasem ciocolata...sper sa data viitoare cand intru la "regim" de la ciocolata sa rezist mai mult! Pana atunci ma bucur ca s-a inventat si ca am si eu parte de ea!

La cat mai multe zile dulci va urez!

E greu tare fara ciocolata...

Se spune ca ciocolata este ca un drog pentru sexul feminin si creaza dependenta!Ma revoltam cumplit cand imi spunea Iuli asta...
Acum ii dau dreptate, in cazul meu asa este.Astazi este a doua zi in care ma straduiesc sa spun un NU hotarat ciocolatei si este asa de greuuuu, mai ales cand deschid un dulap si vad o cutie cu bomboane Magic, alta Chokotoff, sau cand deschid sertarul si vad Milka, Primola Crunchy sau bomboane m&m's...complicat tare...
De ce am luat aceasta decizie tocmai acum?Nu puteam sa las pe mai tarziu cand se terminau dulciurile?
Poate era mai usor atunci...Cu siguranta nu, pentru ca reinoiam stocurile, cum vedeam ca se termina trageam semnalul de alarma si mai intrau 3-4 ciocolate in sertar - sa fie acolo...
Va rog sa ma sustineti in aceasta lupta...e grea dar merita!Sa vad cat ma tine...

cu ce sa incep?

Oare de ce mi-am facut blog?
Ma gandesc de cateva luni sa il creez dar pur si simplu am lasat totul la nivel de idee...Vreau sa adun cateva amintiri sau momente traite si sa le las mostenire "epigonilor"!

De ce "simplextime"?
1.Imi aminteste de seminariile cu Moscovici...superbul algoritm simpex primal...
2.Ma duce cu gandul la "simplu", pur si simplu... simplu...si iubesc acest "simplu"
3.E diferit de "Duplex", acolo lucreaza al meu iubit sot...
4.Ma mai gandesc si mai adaug...

De ce azi?
Am citit cateva postari pe alifeway si am tras de mine sa incep si eu aventura asta...

Despre ce o sa scriu?
Despre ce o sa-mi treaca prin minte...acu 10 min aveam fff multe subiecte si idei,dar le-am pierdut! Cand le gasesc,le adun gramada si le postez!

Va astept sa cititi/comentati ce voi posta!